De Iulia C 
„Din cer au căzut trei mere” de Narine Abgarian – o carte care îți liniștește sufletul
Există cărți pe care le citești și le uiți imediat ce le închizi. Sau nici măcar nu reușești să le parcurgi până la final. Dar există și cărți care rămân cu tine câteva zile bune după ultima pagină, ca un ecou cald și liniștitor. „Din cer au căzut trei mere” de Narine Abgarian face parte pentru mine, fără îndoială, din a doua categorie.
Am ajuns la ea după ce am tot văzut-o recomandată în fel și fel de locuri, cu comentarii pline de căldură și cuvinte mari. Recunosc că am fost puțin sceptică — uneori hype-ul strică surpriza. Dar cartea asta m-a dezarmat complet. Nu prin spectacol, ci prin simplitate.
Cine este Narine Abgarian?
Narine Abgarian este o scriitoare de origine armeană care scrie în limba rusă. A câștigat Premiul Iasnaia Poliana 2016 pentru acest roman, iar în 2020 a fost inclusă de The Guardian printre cele mai promițătoare autoare din lume. Rădăcinile familiei sale sunt profund legate de Armenia — bunicul ei a fost refugiat armean, iar multe dintre poveștile din cărțile sale vin din amintirile lui.
„Din cer au căzut trei mere” este unul dintre romanele sale de referință, publicat inițial în 2015 și tradus în numeroase limbi începând cu 2020. În România a apărut la Editura Humanitas Fiction, în colecția Raftul Denisei, tradus de Luana Schidu.
| Autor | Narine Abgarian |
| Titlu | Din cer au căzut trei mere |
| Editura | Humanitas Fiction – Raftul Denisei |
| Traducere | Luana Schidu |
| Număr de pagini | 258–264 (în funcție de ediție) |
| An apariție (RO) | 2021 |
| Premii | Premiul Iasnaia Poliana 2016 |
| Gen | Ficțiune literară / Proză contemporană |
Numele mi-l știe vântul de Isabel Allende – ce teme explorează și cine ar trebui să o citească
Despre ce este „Din cer au căzut trei mere” – subiect și atmosferă
Acțiunea se petrece în Maran — un mic sat armean cocoțat pe un vârf de munte, izolat de lume, legat de civilizație printr-un fir telegrafic vechi și un drumeag pe care abia îl pot străbate caprele. Satul are puțini locuitori — mulți au plecat sau au murit — iar cei rămași trăiesc cu amintirile celor dispăruți la fel de prezent ca și cu vecinii lor în viață.
Povestea pornește de la Anatolia, o bătrână care se hotărăște să moară. Nu din disperare, ci cu o seninătate aproape filozofică. Dar satul nu o lasă. Și de la acest punct simplu, Abgarian desfășoară o tapițerie de povești — ale locuitorilor, ale trecutului lor, ale iubirilor pierdute și ale celor care au supraviețuit.
Nu este o carte cu un fir narativ clasic, tensionat, cu răsturnări de situație. Este mai degrabă o carte de atmosferă — una care îți arată viața unui sat prin ochii mai multor personaje, cu duioșie, umor cald și un realism magic discret care îți amintește că lumea rurală a avut dintotdeauna propria ei magie.
Este o carte ușor de parcurs?
Da — și acesta este, cred eu, unul dintre cele mai mari atuuri ale ei. „Din cer au căzut trei mere” de Narine Abgarian nu te solicită intelectual în sensul clasic. Nu ai nevoie de note de subsol, nu te pierzi în construcții narative complicate și nu trebuie să te întorci la pagini anterioare ca să înțelegi ce se întâmplă.
Proza Narinei Abgarian curge firesc, cu o muzicalitate aparte, chiar și în traducere. Capitolele sunt scurte, personajele sunt bine conturate, iar fiecare poveste secundară se leagă organic de restul. Poți citi câte un capitol seara înainte de somn și să nu te simți deloc pierdut a doua zi — dar cel mai probabil nu te vei putea opri la unul singur.
Cele 258 de pagini se parcurg surprinzător de repede. Nu pentru că ar fi superficială — dimpotrivă, lasă urme adânci — ci pentru că lectura în sine este o plăcere curată, fără obstacole. Este genul de carte pe care o recomanzi fără rezerve și prietenilor care „nu prea citesc”, tocmai pentru că nu intimidează pe nimeni.
Călărețul de aramă – recenzie | Iubire și supraviețuire în Leningradul asediat
Ce mi-a plăcut și ce trebuie să știi înainte să o citești
Cel mai mult m-a cucerit felul în care Abgarian tratează moartea și pierderea — nu cu dramatism, nu cu lacrimi pe fiecare pagină, ci cu o blândețe rară. Personajele ei au suferit mult, dar nu s-au frânt. Există în ele o rezistență liniștită care te face să te simți cumva mai puternic după ce le citești.
Umorul apare și el, discret, în locurile cele mai neașteptate — și tocmai de aceea funcționează. Nu e forțat, nu e pentru efecte. Este umorul oamenilor care au trăit mult și știu să se mai și râdă de ale vieții.
Un singur lucru de menționat: dacă ești obișnuit cu romane cu multă acțiune și tensiune narativă, s-ar putea ca ritmul lent, contemplativ al acestei cărți să te surprindă la început. „Din cer au căzut trei mere” de Narine Abgarian nu grăbește nimic. Îți cere să te oprești și tu din fugă, exact ca sătenii din Maran.
- ✔ Proză accesibilă, curgătoare, plăcută la lectură
- ✔ Personaje feminine puternice și memorabile
- ✔ Atmosferă caldă, cu note de realism magic
- ✔ Perfectă pentru serile în care vrei ceva frumos, dar nu epuizant
- ✖ Nu e pentru cei care vor acțiune și ritm alert
- ✖ Finalul poate părea prea calm dacă aștepți o rezolvare dramatică
★★★★★
„Din cer au căzut trei mere” de Narine Abgarian este exact genul de carte de care ai nevoie când lumea din jur e prea zgomotoasă. O poveste despre oameni simpli, trăiți din plin, spusă cu har și cu dragoste. O recomand fără nicio rezervă — și mai ales o recomand celor care cred că nu mai au răbdare să citească. Această carte îți redă răbdarea.
Frida Kahlo și culorile dragostei
🔖Rețeta care ne adună? Un semn de carte și multă voie bună!📚